În nopțile cu cer senin
Mă bucur când răsare luna.
Pe ea, care-i și a fost mister,
O-ndrăgesc dintotdeauna.
Când o privesc parcă sunt sus,
Mă cred luceafăr ce veghează
Și-aș vrea ca să rămân în cer,
Dar soarele-mi trimite-o rază.
Și atunci când se face ziuă,
Încep, ușor, ca să cobor.
Dar mi-ar plăcea să am motive
Spre luna mea mereu să zbor.
AUTOR:VALENTINA MĂRUȚĂ
A republicat asta pe Iisus a spus să ne iubim! Ne mai amintim noi, oare?.
ApreciazăApreciază
A republicat asta pe Truth Troubles.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Thank you from the heart!
ApreciazăApreciază