SUFLET CURAT

 

 

fericire

Întristat ca valul ce se sparge-n mal
Un suflet se-avântă și-aleargă spre ocean,
Nimeni nu-l simte, nimeni nu-l cere,
Disperat, în urmă, lasă doar tăcere.

Val, de mal se sparge și malul se rupe,
El s-ar ascunde, dar nu are unde,
Eu știu că există un loc și pentru tine,
Suflete curat, însă caută-l bine.

El este ascuns, dar trebuie găsit,
Fură-mi-l și adu-l, chiar de e rănit,
Suflete curat, un suflet rănit,
Știu că fără veste tu mi l-ai găsit.

Fă-l ca să nu moară, nu-l lăsa rănit,
Și toarnă-i, iubite, flori de zenit,
Pune-i și aromă din nectarul tău,
Și-o lacrimă varsă dacă-i va fi rău.

Suflete curat, un suflet rănit,
Păstrează-l la sân și necontenit
Nu-l lăsa în urmă, nu-ți lăsa dorul tău,
Fără dor nu-i iubire, fără bine-i doar rău.

AUTOR:VALENTINA MĂRUȚĂ

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s