LUNA

Iisus a spus să ne iubim! Ne mai amintim noi, oare?

În nopțile cu cer senin
Mă bucur când răsare luna.
Pe ea, care-i și a fost mister,
O-ndrăgesc dintotdeauna.

Când o privesc parcă sunt sus,
Mă cred luceafăr  ce veghează
Și-aș vrea ca să rămân în cer,
Dar soarele-mi trimite-o rază.

Și atunci când se face ziuă,
Încep, ușor, ca să cobor.
Dar mi-ar plăcea să am motive
Spre luna mea mereu să zbor.

AUTOR:VALENTINA MĂRUȚĂ

Vezi articolul original