FURNICILE

Iisus a spus să ne iubim! Ne mai amintim noi, oare?

Pe firimituri de pâine
S-au oprit zeci de furnici,
Dacă nu le iau în seamă,
Mâine,  vor fi mii, aici.

Le-aș lua picul de pâine,
Măturându-l  binișor,
Însă de furnici mi-e milă,
Că fără mâncare mor.

Și-atunci, o idee-mi vine,
Să pun zahăr pe făraș,
Să le-adun, aici, pe toate,
Însă două au rămas.

Și n-aș vrea să le strivesc,
Sub papucul meu de casă,
Așa că mă străduiesc
Viața să le-o las, la masă.

Așteptând să se adune
Pe făraș, cu iertăciune,
Afară le-am scos, sub geam,
Și le-am dat drumul în lume.

AUTOR:VALENTINA MĂRUȚĂ
Sursă imagini: internet

Vezi articolul original