STEAUA CĂZĂTOARE

 

Priveam la cerul albastru fără nori
Și dintr-o dată m-au cuprins fiori,
O stea micuță care strălucea,
S-ajungă pe pământ, mult își dorea.

Era o stea flămândă de cuvânt,
Tânjind la lumea noastră de pământ.

Încet, steaua pe boltă se stingea,
Păcat că n-am putut s-ajung la ea,
Nu, n-aș fi vrut s-o văd sub ochii mei murind,
Să n-o mai văd pe boltă strălucind.

Micuța stea pe veci m-a părăsit,
Din Carul Mare s-a rostogolit.

Luceafărul la porți de infinit,
E trist că steaua mea l-a părăsit.
Luna suspină palidă și ea,
Carul cel Mic pe bolți aluneca.

Nu-l mai zăresc… cu gândul ațintit,
Visez la steaua ce m-a părăsit.

Katherine & Valentina
Sursă foto: google