De ce lumea nu e lume?
De ce viața nu e viață?
Cine mi-ar putea răspunde
Dându-mi un strop de speranță?
Speri și azi și mâine încă,
Lupți gândindu-te la ieri,
Știi că ițele se-ncurcă
Și că-i inutil să speri,
Nimeni, nimeni nu te-aude
Când te-nvârți mereu în gol,
Lumea-i oarbă, surdă, mută,
Își joacă eternul rol,
Iar eu duc crucea-mi nevăzută.
Valentina Măruță
Sursă foto: google
Iisus a spus să ne iubim! Ne mai amintim noi, oare? 
Superbes ces photos. Bonne journée
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Merci et bonne journée Georges!
ApreciazăApreciază
Minunat, superbă sinteză a amărăciunii care vine în urma reflectării asupra vieții pământești. Foarte frumos și răvășitor în același timp. Mulțumesc, am trăit intens alături de cuvintele tale. Numai bine și pe curând.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc mult…pe curănd!😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană