MI-E DOR

IMG_20161016_122059

Mâine, voi pleca spre casa părintească,
Căci dorul de-ai mei frați a-nceput să mă doară.
Mi-e dor de tata, căci l-am lăsat în toamnă
Trist și-ndurerat și cu lacrimi sub geană.

Îmi este dor de mama, dar nu pot s-o revăd,
Că a plecat în Ceruri, de unde ne privește.
Când voi ajunge-n poartă, am s-o simt cum mă strânge
Și voi fi fericită, că și astăzi mă primește…

O, mama mea, care erai o zână,
Ne pare rău c-atât de des te-am supărat.
Dar cu toate acestea, tu încă ne veghezi,
Fiindcă te simțim și știm că ne-ai iertat.

Ne vom strânge cu toții în cămara ta
Ca să-ți lăsăm câteva flori pe masă.
Nu va lipsi busuiocul și trandafirul roz
Sădite-nainte să pleci, sub fereastra noastră.

VALENTINA MĂRUȚĂ
Sursă imagini: arhivă personală

Anunțuri