VIS DE COPIL

maxresdefault

 

Am adormit în noapte, copil fiind
Și-am visat cerul de un albastru blând.
Era pe-a cerului boltă-toată
Chipul cel drag al Preasfântului Tată,
Ca într-un medalion împărătesc
Înconjurat de stele, îmi amintesc.

Dimineața m-am trezit cu un singur gând:
Cum bolta senină să pot s-o cuprind?
Și-am plâns, dar chipul Tatălui Ceresc
Se-ntipărise-n suflet, în mod firesc.
Și-am adormit iar somnul tinereții,
Legănată de valurile vieții.

LUCIA & Katherine